Tratat de psihologie clinica si psihopatologie ed. 2013
Pe lângă evoluţia conceptelor, teoriilor şi metodelor psihologiei clinice şi psihopatologiei şi elementele de psihopatologie generală (cu menţionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmărind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferenţial, tratamentul şi evoluţia bolii prezentate în primele două părţi, Tratatul de psihologie clinică şi psihopatologie oferă psihologului clinician instrumente utile desfăşurării activităţii sale. Autorii, toţi clinicieni, pun accent asupra consultaţiei clinice – conducerea ei şi tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relaţiei interpersonale, replicile adecvate şi neadecvate în consultaţia clinică – ilustrând cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate şi tehnicile de analiză a datelor clinice şi elaborarea unui proiect de cercetare clinică. În ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinică şi psihologia sănătăţii.
*
Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
Jack Doron este profesor de psihologie clinică şi psihopatologie, Université Bordeaux 2
Şerban Ionescu este profesor de psihopatologie la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis şi profesor emerit la Université du Québec à Trois-Rivières
Alain Blanchet este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
Cuprins
Lista autorilor
Cuvânt înainte
Introducere. Psihologia clinică şi psihopatologică: o indispensabilă abordare multidimensională
Prima parte
Istorie şi baze
1. Istorie, teorii şi metode de Jack Doron şi Jean-Louis Pedinielli
A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron
I. Crearea conceptului de psihologie clinică
II. Un somn îndelungat
III. Naşterea psihologiei clinice franceze
B. Teoria şi metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli
I. Studiul de caz
II. Consultaţia
III. Testele şi scalele
IV. Observaţia clinică
C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli
I. Psihanaliza
II. Fenomenologia
D. Psihologie clinică şi psihopatologie, de Jack Doron
I. Practici clinici, practici de cercetare
II. Psihopatologie şi epidemiologie
a. Normalitate şi patologie
b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate
c. Interacţiuni biozpsihosociale
III. Diagnostice descriptive şi modele psihopatologice
E. Concluzie, de Jack Doron
I. Existenţă, suferinţă
II. Subiect, etică
III. Pentru o renaştere a psihologiei clinice
2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice şi psihopatologiei de Monique Plaza şi Henri Cohen
A. Puţină istorie
B. Psihologia clinică şi demersul diagnostic
I. Practica nuanţată a testelor
II. Disfuncţii elementare, tulburări complexe
III. Analiza interacţiunilor şi feedbackurilor în anamneză
IV. Noţiunea de psihopatologie secundară
C. Psihologia clinică şi psihopatologia
I. Modelul biomedical
II. Modelul psihanalitic
III. Modelul behaviorist
IV. Modelul cognitivist
V. Modelul sistemic
VI.Modelul umanist
D. Spre o abordare integrativă
I. Exemplul dislexiei
II. Cogniţie, emoţii şi neuroştiinţe
Partea a doua
Psihopatologie generală
3. Tulburările de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu şi Serban Ionescu
Prolegomene la o psihopatologie a copilului
A. Tulburările dezvoltării în marile clasificări internaţionale
B. Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD) sau tulburările comunicării (DSM) sau tulburarea vorbirii şi limbajului (CFTMEA)
I. Tulburări specifice ale achiziţiei articulării (ICD) sau tulburări fonologice (DSM) sau tulburare izolată a articulării (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
6 Șerban Ionescu şi Alain Blanchet
c. Etiologie
d. Tratament
II. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip expresiv (ICD şi DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferenţial
III. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip receptiv (ICD) şi tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia (tulburării de tip mixt receptiv-expresiv)
d. Diagnostic diferenţial
IV. Afazie dobândită cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobândită cu epilepsie (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evoluţie
V. Alte tulburări ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD şi CFTMEA)
VI.Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM şi CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Diagnostic diferenţial
VII. Balbism
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferenţial
e. Tratament
f. Evoluţie
C. Tulburările specifice ale achiziţiilor şcolare (ICD) sau tulburări ale învăţării (DSM)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia tulburărilor învăţării
d. Diagnosticul diferenţial
e. Tratament
f. Evoluţie
II. Tulburare specifică a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografică cu dislexie izolată (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Tratament şi evoluţie
III. Tulburare specifică de aritmetică (sau de calcul, de învăţare a matematicii sau discalculie) (ICD şi CFTMEA), tulburare de calcul (DSM)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fără tulburare de citire (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Tratament
d. Evoluţie
D. Tulburare specifică a dezvoltării motorii (ICD), tulburare a achiziţiei coordonării (ICD)sau retard psihomotor (tulburări specifice ale dezvoltării motorii) (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Tratament
d. Evoluţie
I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autistă (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferenţial
e. Evoluţie
II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)………120
III. Sindrom Rett (ICD şi DSM) sau tulburare dezintegrativă a copilăriei (CFTMEA85)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evoluţie
IV. Altă tulburare dezintegrativă a copilăriei (sindrom Heller sau demenţă infantilă, psihoză dezintegrativă, psihoză simbiotică) (ICD), tulburare dezintegrativă a copilăriei (DSM şi CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
V. Sindromul Asperger
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferenţial
e. Evoluţie
F. Retard mental (ICD şi DSM), deficienţă mentală (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferenţial
e. Intervenţie
G. Retard mental cu tulburări de comportament semnificative care necesită o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologică (ICD), deficienţă cu polihandicap senzorial şi/sau motor)
H. Tendinţele referitoare la tratament
4. Semiologia în psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol
A. Semiologie, psihopatologie şi demers clinic
I. Descrierea semiologică
II. Elemente despre analiza psihopatologică
a. Noţiunea de structură
b. Semiologie şi structură
c. Vulnerabilitate şi istorie
III. Nosografii
B. Tulburări psihotice
I. Clasificarea sindroamelor delirante
II. Bufeu delirant acut
a. Elemente semiologice
b. Problema evoluţiei
III. Schizofrenii
a. Semiologia clasică
b. Forme de debut
c. Forme evolutive
IV. Deliruri persistente sistematizate
a. Deliruri interpretative (tip paranoic)
b. Deliruri imaginative (tip parafrenice)
c. Psihoze halucinatorii cronice
d. Problema reacţiilor paranoice
C. Tulburări afective
I. Sindrom depresiv
II. Forme clinice ale depresiei
III. Sindrom maniacal
IV. Sindrom mixt
V. Depresii primare
VI. Depresii secundare
VII. Stări maniacale şi stări mixte
D. Tulburări nevrotice
I. Sindroame anxio-fobice
a. Criză de angoasă sau tulburare de panică
b. Anxietate generalizată
c. Fobii
II. Sindroame obsesional-compulsive
a. Obsesii şi compulsii
b. Nevroze obsesionale
c. Alte contexte obsesional-compulsive
III. Sindroame isterice
a. Conversii somatice
b. Conversii psihice
c. Nevroze isterice
d. Alte contexte de sindroame conversive
E. Tulburări ale personalităţii
I. Personalitate limită
II. Personalitate narcisică
III. Personalitate psihopată
F. Sindroame psihotraumatice
I. Sindrom traumatic acut
II. Sindrom traumatic persistent
III. Reacţie traumatică
IV. Componentă traumatică
G. Concluzii
5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate şi rezilienţă de Serban Ionescu şi Colette Jourdan-Ionescu
A. Conceptul de risc
B. Risc şi vulnerabilitate
C. Factori de risc
D. Modele explicative
E. Evaluarea riscului
F. Apariţia şi evoluţia conceptului de rezilienţă
G. Rezilienţa e rară?
Ce ne învaţă studiile despre copiii maltrataţi?
H. Factori de protecţie
I. Conceptul de rezilienţă „asistată"
J. Un tip de intervenţie de tip rezilienţă asistată
Partea a treia
Metodologie
6. Tehnicile consultaţiei de Marie-Carmen Castillo
Prima parte: definirea consultaţiei clinice, reflecţii şi folosirea sa………225
A. Introducere
B. Două paradoxuri
I. Să îndemni la discurs fără să constrângi
II. Asimetria
C. Diferitele obiective ale consultaţiei clinice
I. Consultaţia clinică
II. Consultaţia de susţinere
III. Consultaţia terapeutică
IV. Consultaţia clinică de cercetare
V. Ghidul de consultaţie
D. Deontologia
I. Secret profesional şi lucru în echipă
II. Dezvăluirea secretului profesional
III. Deontologie şi cercetare
Partea a doua: tehnicile consultaţiei
A. Atitudinile clinicianului
I. Ascultarea
II. Empatia
III. Știinţa liniştirii
IV. Trei modalităţi de conducere a consultaţiei
Consultaţia directivă
Consultaţiile semidirecte
Consultaţiile nondirective
B. Stabilirea relaţiei interpersonale în cadrul consultaţiei clinice
I. Gestionarea distanţei
II. Cererea
III. Cadrul
IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn
V. Închiderea unei consultaţii clinice
C. Replicile în consultaţia clinică
I. Funcţia replicilor
II. Replicile ca martori ai activităţii inferenţiale a clinicianului
III. Replicile: co-construcţia spaţiului discursiv
IV. Registrul replicilor
V. Formele replicilor
a. Replicile directe
Întrebările informative
Ajutorul dat exprimării
Exemplu
Cereri de explicitare
Întrebări care evaluează credinţa
Interpretările
Exemplu
b. Replicile indirecte
Exemplu
Tăcerea
Ilustrare
VI.Reacţiile pacienţilor la replici
a. Validarea
Exemplu
b. „Indecidabilitatea"
Exemplu
c. Nonvalidarea
Partea a treia: riscurile consultaţiei
A. Relaţii interpersonale
I. Dificultăţi de gestionare a distanţei
II. Proasta gestionare a cadrului
III. Excesul de neutralitate
B. Formulările neadecvate ale replicilor
I. Vocabular complex
Exemplu:
II. Supraîncărcarea lexicală
III. Întrebări inductoare
IV. Folosire a unui termen conotat
C. Inadvertenţele inferenţiale
I. Selectivitatea informaţiei
II. Inadvertenţe ale raţionamentului clinic
III. Iatrogenia în psihopatologie
IV. Inadvertenţele cercetării
Partea a patra: tehnicile de analiză a datelor clinice
A. Elaborarea unui dări de seamă clinice
B. Analiza de conţinut: definiţie şi metodologie
I. Detalierea conţinutului unei consultaţii
II. Detalierea formei unei consultaţii
C. Analiza de discurs
I. Analiza conversaţională
II. Analiza de discurs şi marcatorii de limbaj
a. Articularea textului
Exemplu
b. Implicarea enunţiativă
III. Programele de prelucrare automată a discursurilor
Concluzie
7. Elaborarea unui proiect de cercetare de Șerban Ionescu
A. Cercetare şi practică
B. Metoda clasică
C. Studiul de caz şi cercetarea unui caz unic
D. Noţiuni de metodologie a cercetării
I. Problematica
II. Ipotezele
III. Alegerea instrumentelor
IV. Eşantionarea
V. Factori care reduc validitatea unei cercetări
VI.Prelucrare a datelor
E. Chestiuni de etică
În chip de concluzie
Partea a patra
Domenii conexe
8. Neuropsihologia clinică de Michèle Montreuil şi Muriel Lezak
A. Definiţie
B. Istoria neuropsihologiei
I. Curentele teoretice
II. Examen şi probe neuropsihologice
a. Dezvoltarea normală şi patologică
b. Neurotraumatologia
c. Neurochirurgia cu scop terapeutic
C. Neuropsihologia clinică, o contribuţie contemporană
I. Neuropsihologia în câmpul neurologiei
II. Evaluarea neuropsihologică în secolul al XXI-lea
Desfăşurarea unui examen neuropsihologic
Obiectivele evaluării
Debutul examenului şi locul central al consultaţiei clinice
Alegerea probelor
D. Explorarea neuropsihologică a tulburărilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale
I. Tulburările de atenţie
II. Tulburări ale memoriei
a. Concepţii moderne despre memorizare
b. Testele care explorează memoria
c. Memoria de scurtă durată
d. Memoria episodică sau autobiografică
e. Memoria semantică
f. Memoria declarativă sau explici15tă (de natură episodică şi semantică) şi memoria nondeclarativă sau implicită (de natură procedurală)
g. Învăţarea implică în mod evident funcţiile mnezice
III. Tulburările funcţiilor verbale sau afaziile
a. Generalităţi
b. Explorarea limbajului oral
c. Explorarea limbajului scris
b. Principalele tipuri de afazie
Afazia Broca
IV. Tulburările percepţiei
a. Generalităţi (vezi şi Lechevalier et al., 1995)
b. Deficitele sferei vizuale
c. Deficitele sferei auditive
d. Deficitele sferei tactile
e. Tulburările schemei corporale sau asomatognoziile
f. Neglijenţa spaţială unilaterală sau semineglijenţa
V. Tulburările deprinderilor gestuale sau apraxiile
a. Generalităţi
VI.Tulburările legate de sindroamele frontale
a. Generalităţi
b. Tulburări ale reglării activităţii motorii
c. Tulburările cognitive
Funcţiile executive (Luria, 1978)
d. Tulburările comportamentului şi schimbările personalităţii…..338
E. Neuropsihologia demenţelor
I. Definiţie şi cauze
a. Semiologie
b. „Demenţele corticale" şi „demenţele subcorticale"
c. Evaluarea rapidă a funcţiilor cerebrale superioare
F. Sinteza şi restituirea bilanţului practicianului şi pacientului
G. Locul examinării neuropsihologice în reeducare
H. Concluzie
9. Psihologia sănătăţii de Élisabeth Spitz
A. Introducere
B. Promovarea sănătăţii
I. Modelele sociocognitive
II. Modelele de self-empowerment
III. Acţiunea colectivă
C. Personalitatea şi sănătatea
I. Factorii de vulnerabilitate şi sănătatea
a. Ostilitatea
b. Anxietatea
c. Afectele depresive
II. Exprimarea emoţiilor şi sănătatea
a. Profilul de personalitate de tip C şi exprimarea emoţiilor
b. Exprimarea sau nonexprimarea emoţiilor in maladiile cronice
c. Alexitimia
III. Factorii personali protectori şi sănătatea
a. Sentimentul de eficacitate personală sau autoeficacitatea ………362
b. Optimismul
c. Sensul coerenţei
d. Rezilienţa
D. Evenimentele de viaţă majore, tracasările cotidiene şi sănătatea
I. Evenimentele de viaţă majore
II. Tracasări cotidiene
E. Susţinerea socială şi sănătatea
I. Diferitele abordări ale susţinerii sociale
II. Comunicarea socială a emoţiilor
F. Modelele stres-coping şi sănătatea
I. Teoria cognitivă a stresului a lui Lazarus şi a lui Folkman ……..371
a. Procesele de evaluare cognitivă
b. Procesul de a-face-faţă (coping), strategii de adaptare
II. Modelul extins al stresului şi copingului după Moss şi Schaefer
III. Modele de ajustare la maladia cronică de Maes, Leventhal şi De Ridder
G. Modelele de self-reglare sau autoreglare şi sănătatea
I. Reprezentări ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal
II. Scopuri de viaţă, scopuri de sănătate
III. Procesele de reglare a scopurilor
IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sănătate al lui Maes
H. Complianţa terapeutică
I. Determinanţii legaţi de boală şi de tratament
II. Determinanţii legaţi de relaţia medic/pacient
III. Determinanţii referitori la pacient
I. Calitatea vieţii şi sănătatea
Definiţia calităţii vieţii
Calitatea vieţii în diverse patologii
Referinţe bibliografice
Lexic
Index tematic
Index al autorilor citaţi
- Autori: Serban Ionescu
- Editura: Trei
- Anul aparitiei: 2015
- ISBN: 9789737078285
- Categorie: Psihologie, psihanaliza