Secrete metodice in didactica prescolara.

Descriere: Care este semnificaţia desecretizării secretelor???
Ori de câte ori este vorba de un secret, este de la sine înţeles că ceea ce trebuie făcut
în raport cu el se înscrie în fenomenul ascunderii, păstrării, potenţării misterului, învăluirii.
Indiferent că este de ordinul cunoaşterii sau acţiunii, simplu sau complex, raţional sau

emoţional posesia lui conferă un anume gen de avantaj celui care îl stăpâneşte şi îl
valorifică. În virtutea acestui avantaj el este, pe de-o parte, dorit, vânat, căutat, pe de altă
parte ascuns, păstrat, mascat… Chiar şi atunci când se devoalează, procesul este mai
degrabă întâmplător şi se poate ca efectele sale să nu fie deloc favorabile, ba chiar
dimpotrivă, iluminarea zărilor întunecate ale acestuia să determine declanşarea unor efecte
cel puţin necunoscute, dacă nu negative…
Cu atât mai mult, când se pune problema unor ‘secrete metodice’ este evident că ne
aşteptăm la o grea încărcătură de experienţă şi practică formativă, îndelung testată în situaţii
educaţionale concrete, care, în mod cert, produc efectele pozitive proiectate şi scontate şi
care, prin posesie, asigură proprietarului, un mare avantaj de eficienţă pedagogică. Nu mai
trebuie insistat pe evidenţierea elementelor de convergenţă praxiologică sau de accent
axiologic, care însoţesc transpunerea lor în activitatea nemijlocită a formatorilor. Despre
asemenea secrete practicienii spun că, mai degrabă, se fură, ca şi meseria de dascăl, decât se
împărtăşesc, pentru că cel mai convingător şi modelator este modul de acţiune nemijlocită,
interacţinea directă cu copiii…
Şi totuşi, în acest univers al concurenţei nemiloase, pe această piaţă generalizată la
nivelul căreia monopolul cunoaşterii sau acţiunii poate însemna cu certitudine profit, există
printre noi educatori atât de dedicaţi meseriei lor şi atât de captivaţi de frumuseţea şi
inocenţa vârstei preşcolare încât sunt dispuşi, cu mult dincolo de simpla şi aparent rutiniera,
uneori, folosire în activitatea lor, într-un maximum de egoism profesional, a secretele
metodice, să le dezvăluie colegilor, într-un gest de profundă frumuseţe interioară .
După ce au trudit ani la rând să le descopere sau să le contureze prin experimentări
proprii, după ce au tatonat, deopotrivă, pe zările teoriei şi practicii, după ce au preluat,
adaptat, transformat, încercat şi, de ce nu, ratat multiple variante de abordare vin cu
mândrie, cu bucurie şi cu altruism să le ofere colegilor mai tineri sau mai experimentaţi, cu
dorinţa sinceră de mai bine pentru toţi: copii, părinţi, educatori, societate.
Perspectiva oferită de cele doua volume reunite sub genericul ‘Secrete metodice’
este una deopotrivă completă, sistemică, curriculară (din punct de vedere pedagogic) şi
generoasă (din punct de vedere moral). Ea reuşeşte o utilă abordare integratoare a
principalelor probleme ale activităţii din grădiniţă, pornind de la declanşatorul şi
susţinătorul acţiunii, managerul educaţional şi finalizând, logic, cu beneficiarul acesteia,
preşcolarul, care, după ce este cunoscut trebuie respectat, iubit şi modelat cât mai adecvat.
Punctele nodale ale traseului dezvăluirii ‘secretelor’ sunt:
1. noţiunile şi categoriile semantice cu care se lucrează în practica educativă
actuală (cu foarte utile şi adecvate precizări ale conceptelor celor mai folosite de
formatorii din grădiniţă dar a căror utilizare scapă, uneori, celor mai riguroase
exigenţe ştiinţifice);
2. componentele structurale şi operaţionale ale proceselor instructiv-educative (cu
punctuale şi pertinente analize asupra resurselor, obiectivelor, conţinuturilor, ignorate de formatori în complexitatea şi interdependenţa lor );
3. proiectarea didactică (cu elemente de maximă noutate conceptuală, terminologică
şi praxiologică, mai puţin cunoscute sau uzitate de educatoare);
4. cunoaşterea preşcolarului (condiţie indispensabilă a oricărui praxis eficient,
înţeleasă şi conştientizată ca atare de formatori dar, uneori, ‘amânată’ în raport cu
alte sarcini ‘imediate’);
5. ‘picăturile de metodică’ (care ilustrează, în cel mai înalt grad, zona de dezvăluire
a unor aspecte garantate de eficienţă formativă pentru principalele tipuri de
activităţi: educarea limbajului, activităţile matematice, cunoaşterea mediului,
educaţia pentru societate, educaţia plastică şi activităţi practice şi elemente de
educaţie casnică);
6. modelele de proiecte curriculare şi extracurriculare (sistematizate în volumul II
al ‘secretelor’ în sens de ofertă directă către practicienii integraţi activ actului de
reformă curriculară).
Revenind la întrebarea retorică din titlu, nu putem decât să sugerăm beneficiarilor
acestor volume (şi nu voi fi puţini) să-şi reamintească/să înveţe din aceste ‘secrete’ ,
dincolo de sugestii, cel puţin: să iubească copiii, să se respecte reciproc, să lucreze în
echipă, să fie empatici, să fie altruişti, să aibă curajul acceptării şi experimentării noului, să
fie deschişi la noutate şi schimbare.
Conf. univ. dr. Venera-Mihaela Cojocariu,
Universitatea din Bacău ,br>
Interesul pentru promovarea Proiectului ca strategie de proiectare/organizare a
activităţii instructiv-educative în grădiniţă trebuie privit în contextul demersurilor reformei
curriculare la nivelul tuturor palierelor sistemului de învăţământ românesc.
Componentă structurală a sistemului, învăţământul preşcolar este, desigur, marcat şi
el de proiectivitate pe termen scurt, mediu şi lung, orientată spre atingerea unor finalităţi
micro şi macrostructurale. Grădiniţa trebuie să facă faţă prezentelor tendinţe proiective din
politica educaţională a comunităţii româneşti, care a integrat-o în proiectele ie specifice de
natură socio-culturală.
Proiectul pedagogic ne obligă să ne planificăm activitatea didactică, să structurăm
logic demersul instructiv-educativ prin eliminarea a tot ce este supus întâmplării, devenind
astfel competitivi şi eficienţi pe piaţa educaţiei.
Diversitatea situaţiilor pedagogice în care proiectul este şi poate fi utilizat, a
determinat specialiştii să realizeze o tipologie a proiectelor educaţionale, pornind de la
diferite criterii specifice educaţiei (vezi vol. I ‘Secrete metodice în didactica preşcolară’ şi
‘Managementul proiectelor pedagogice. Ghid metodologic’, Venera-Mihaela Cojocariu,
Liliana Sacară).
Despre proiect, ca strategie educaţională, s-a publicat mult, problemele teoretice
fiind cât de cât clarificate, însă promovarea în practică rămâne o încercare timidă la un
procent restrâns de educatoare. Cauza? Lipsa unor modele riguroase din punct de vedere
pedagogic (este vorba de proiectele tematice curriculare) sau existenţa unor modele care nu
se potrivesc cu specificul învăţământului preşcolar.
Prezenta lucrare oferă, colegelor educatoare, modele de proiecte tematice structurate
algoritmic, curriculare şi extracurriculare, ce pot fi adaptate şi îmbunătăţite, aplicate creator
şi original la grupă.
Fără pretenţia că oferta din lucrare va rezolva toate problemele legate de proiectele
tematice cu aplicabilitate în grădiniţă, rămânem deschise colaborării şi sugestiilor, care au
la bază argumente practice, riguroase .
CUPRINS
Cuvânt înainte …………………………………….7
I. Noţiuni şi categorii semantice cu care se lucrează în practica educaţională actuală ………..9
I. 1. Funcţiile managementului educaţional ………………………9
I. 1. 1. Componente şi relaţii în management …………………9
I. 1. 2. Funcţiile managementului educaţional ……………….11
I. 1. 2. 1. Aspecte generale ………………………11
I. 1. 2. 2. Modul de reflectare a funcţiilor manageriale în
procesul educaţional preşcolar……………………………………….12
I. 2. Noţiuni de curriculum…………………………16
I. 3. Termeni uzuali în pedagogia modernă……………………………………19
II. Componentele structurale şi operaţionale ale procesului instructiv-educativ ………35
II. 1. Resurse educaţionale …………………………..35
II. 2. Obiective educaţionale …………………………………..35
II. 3. Conţinuturi pedagogice …………………………..40
II. 4. Strategii didactice …………………………..45
II. 4. 1. Delimitări conceptuale …………………………..45
II. 4. 2. Criterii de elaborare a strategiei didactice …………………45
II. 4. 3. Metodele didactice ……………………………46
II. 4. 4. Mijloacele didactice ………………………..47
II. 4. 5. Formele de organizare……………………48
II. 5. Evaluare………………………….51
III. Proiectarea didactică ………………….58
III. 1. Delimitări conceptuale ………………..5
III. 2. Proiectarea anuală ……………………….5
III. 3. Proiectarea semestrială……………………….62
III. 4. Proiectarea modulară a unităţilor de învăţare…………………..63
III. 5. Proiectul didactic……………………………….64
IV. Cunoaşterea copilului preşcolar ……………………68
IV. 1. Strategii şi tehnici psihopedagogice…………….68
IV. 2. Aptitudinea de şcolaritate ……………………….77
V. Picături de metodică……………………………………..81
V. 1. Educarea limbajului ……………………..81
V. 2. Activităţi matematice ……………………….94
V. 3. Cunoaşterea mediului…………………………………………….106
V. 4. Educaţia pentru societate………………………125
V. 5. Educaţia plastică………………………131
V. 6. Activităţi practice şi elemente de educaţie casnică …………143
Cuvântul autorilor ……………155
Poveste de toamnă………………156
Uite sus şi uite jos, totu-i verde şi frumos!…………………160
Copiii – florile Pământului ……………………………..164
Prietenii naturii………………………169
De ziua ţării mele …………………175
Focul – prieten şi duşman …………..17
In grădina cu legume……………………184
Spaţiul verde – garanţia vieţii …………..191
Respectăm natura ………………………..194
Emoţiile au culoare ……………………200
Mâine voi fi şcolar! ……………………..203
Copilul – miracolul vieţii…………………208
Grădiniţa în sărbătoare ……………………….214
Cu Ziua Mamei începe primăvara………………………………243
Corpul meu – persoana mea……………………259
în aşteptarea lui Moş Crăciun…………………….267
La gura sobei…………………………….275
Bucuriile toamnei……………..279
Călătorie prin Moldova ………..283
Mai aproape de Europa ………………………..289
Legume de toamnă din grădina bunicii …………………..293
Numărăm până la9 ……………………..295

  • Autori: Matasaru Maria
  • Editura: Rovimed
  • Anul aparitiei: 2009
  • ISBN: 973-8928-17-6
  • Numar de pagini: 299
  • Categorie: Manuale scolare, pedagogie

Pret: 29,62 RON